Povestile de groaza ale unei familii

Scurta descriere: o familie se muta dintr-o localitate in alta.Ei au 2 gemeni, o fata si un baiat.Ei se muta deoarece tot timpul se muta in case bantuite..Ei vor reusi sa treaca pete multe lucruri de genul acesta.Dar oare cat vor rezista?

Personaje: Mama - Nancy(30 de ani)
Tata - Willam(33 de ani)
Fiica - Jennifer( 4 ani)
Fiul - Mick(4 ani)

Începutul

O nouă zi în New York City. O zi înnorată, ploioasă. Pe o stradă micuţă, liliniştită se aud voci:
- La revedere , mamă. Mulţumim că ne-ai găzduit în casa ta pâna ne-am găsit o locuinţă! se aude o voce de bărbat. Era William. Tocmai îşi găsise o locuinţă.
- Tata! strigă Mick . O să mai venim la bunica?
- Desigur. Poţi veni aici de câte ori doreşti.
Şi toţi s-au urcat în maşina, şi au plecat. Bătrâna i-a urmarit cu privirea pâna au disparut. Apoi câteva lacrimi i se făcuseră vizibile în ochi. Îi era greu. Era bolnavă şi singură.
În maşină era linişte. Se auzeau doar stropii de ploaie ce băteau în geam. Deodată, Jennifer întrebă:
- Mai este mult până la noua casă?
- Mai avem doar 15 minute şi suntem acasă! Răspunse Nancy cu zâmbetul pe buze.
Apoi cei 2 copii au început să se joace. William o întrebă pe Nancy:
- Cât este chiria?
- E covenabil. Ne putem permite, stai liniştit.
- Să sperăm că va fi bine totul.
10 minute mai târziu:
- Copii, am ajuns! exclamă William.Va place...mă refer,pe dinafară.
- E draguţ...răspunse Mick.
Casa arăta puţin ciudat. Arăta ca într-o poveste cu vampiri. Întunericul de afara facea să pară tot mai îngrozitor,cu fiecare clipă ce trecea.Apoi, au intrat în casă. beznă. William aprinse lumina. Copii aruncau priviri atente asupra casei. Părea mult mai primitoare înauntru decât la exterior.
- Copii, veniţi la etaj să va arat camerele voastre! spuse Nancy.
S-au dus sus. Camerele erau pe placul lor. Se pare că toţi se acomodaseră foarte rapid. Apoi Nancy comandă câteva cutii de pizza. Între timp, copii erau sus. Mick aude voci. Căzu în genunchi cu mainile puse pe cap. Jennifer strigă, îl intrebă dacă este în regulă. Baiatul îşi reveni auzind vocea suorii sale. Deşi acum era înfricoşat. Simţise ceva straniu în acea casă.
Simţise ceva ce îi tăie respiraţia.Pentru un moment văzuse o siluetă....o siluetă greu de înţeles. Pentru o clipă îi vazu faţa...şi apoi a disparut.Jennifer se duse să examineze ceva mai bine casa. Sufrageria era frumos mobilată, avand un set de o canapea si 2 fotolii , de culoare galbenă în carouri. Vis-a-vis se află televizorul cu un ecran imens. Într-un colţ al camerei se află o măsuţă, pe care stă o vază cu flori de toate culorile. Pereţii sunt galbeni.
Apoi Jennifer se duse în bucătărie. Era destul de mică, dar măcar se puteau ţine acolo mâncarea,apa.
Între timp, Mick era sus. Stă pe pat.Era palid. Deodată, iar a început. Deşi de data asta era puţin diferit: vedea că se află într-o încăpere. Aruncă o privire. Nu e nimeni în jur. Sau... mai bine zis...nu era. Apăruse din nou... acea fantomă....era de statură mică...avea un păr lung, si blond. Stătea cu spatele la Mick. Băiatul se duse încet către fantomă.Facea paşi mici. Teama l-a cuprins. Şi tot mergea... podeaua scârţâia. Era transpirat.
Gata! acum era lângă fantomă. Apoi, dupa o clipă, fantoma l-a simţit, cu o mâna i-a prins mainile sale fragile, iar cu cealaltă l-a prins de gât. Mick rămase fără respiraţie. Apoi strigă. Atât în acea lume, cât şi in cea reală, ţipătul se auzi în toată casa. Nu îi vazuse faţa...era prea ocupat sa scape.
William şi Nancy, vin speriaţi. L-au văzut pe Mick plutind. Stătea cu capul îndreptat spre tavan, ca şi cum era spânzurat. Nancy se duse la micuţul ei, ţipă, şi apoi, totul revenise la normal. Mic respiră adânc şi începuse să plangă. Nancy îl strânse la pieptul ei. Acum era în siguranţă...dar nu pentru mult timp.
- Gata! zise Nancy. Acum e totul bine. Ce...
- Nu! spuse William. Acum e şocat. Ar fi o greşeală fatală sa îl întrebăm. E prea mic...am o presimţire foarte rea....ceva îmi zice că aici se află ceva ciudat
- Bine...voi face cum îmi spui....
- Maaamiiii!!! Ţipă într-un plâns Mick. M-a apucat de mână.
- Cine?
- Ea!!!
- Care ea?
- Femeia aceea!!
- Ţi s-a părut...zise Nancy strângându-şi copilul în braţe.
- Dar nu mi s-a părut!
- Ba da! Nu mai e nimeni în casă. Stai liniştit....probabil eşti puţin obosit. Vrei să îţi pregătesc ceva de mâncare ?
- Nu....vreau doar să dorm....Mami... stai lângă mine. Mi-e frică. Nu vreau să mai vină din nou.
Nancy se aşeză lângă Mick. A început să cânte ceva.... să îl adoarmă pe micuţ. Acum era linişte. Mick adormi imediat. În mintea lui apăru iar acea siluetă. Dar acum.... era şi mama lui în vis. Acum era mai uşurat. Mama era lânga el.